Scoala, partea 1 (extaz si agonie)

Am promis ca o sa vorbesc despre Italia vazuta de aici, dar la ce trafic are blogul asta, ce importanta are?
O sa povestesc despre cum am trecut eu prin scoala. Despre generala spun doar ca incepand de aici am prins o dusmanie fantastica fata de matematica si istorie. E adevarat, ambele imi placusera pana la un punct. Istoria mi s-a parut putin suspecta din prima zi, insa punctul culminant a fost cand doamna profesoara incerca sa ne explice cum vitejii soldati romani au luptat azi intr-o tabara, urmand ca a doua zi sa se razgandeasca si sa lupte de cealalta parte a baricadei;tot cu vitejie, desigur. Cu matematica am dres-o pe moment cu cateva ore de meditatii, singurele de fapt din toata perioada scolii. Eu oricum ma bucuram, ca se apropia capacitatea si cu ocazia meditatiilor reuseam sa scap de-acasa. Plus ca orele de meditatii erau un fel de sedinte de relaxare in grup, iar profu ne dadea si bomboane,moca…
Tot in generala, la un moment dat, era olimpiada la matematica. De la noi din scoala eram 5, eu printre ei. Da culmea, ajunsesem la olimpiada la cea mai urata materie,de obicei eu multumindu-ma sa ma bag unde imi fierbea oala, adica la cea de romana… Si cum asteptam noi cuminti in fata scolii sa vina dirigu cu masina, unul din noi a simtit nevoia sa tina un discurs de incurajare care se sfarsea cu o fraza de genul “hai ma, ne ducem acolo toti cinci, luam toti cinci!”. A avut gura aurita, toti am luat nota cinci. Pe mine nu m-a afectat atat de tare, in mintea mea deja banuiam ca nu o am o cariera stralucita de matematician si oricum sambata tot ma trezeam devreme.
Anul ala totusi a fost de departe cel mai productiv din generala pentru ca urma sa iau alaturi de o alta colega de scoala premiul 1 la olimpiada la romana. (Intre noi fie vorba, fata aia a fost cosmarul copilariei mele scolastice.Era o masina de invatat care absorbea toata energia si in jurul ei ramanea intuneric. Ghinionul meu a fost ca aveam numele de familie amandoi cu A, asa ca am fost unul in spatele celuilalt cam la toate examenele din acea vreme, si daca luam nota mare era clar ca lumina zilei ca am copiat de la ea; sa incerc sa ma apar era in zadar) S-a lasat cu premiere in careul scolii, profa de romana imi povestea cat de mult a impresionat-o ce scrisesem eu in lucrarea respectiva, ce mai!, deja ma vedeam ca pe un erou local, in mintea mea peste cativa ani scoala urma sa imi poarte numele, iar o poza cu mine zambind calduros urma sa intampine noile generatii de elevi la intrarea in scoala. N-a fost sa fie asa, totusi in urma olimpiadei am castigat niste bani (putini e adevarat, dar erau primii mei bani castigati altfel decat prin colind) si nu-mi dau seama inca de ce, dar am luat si premiul intai, desi am avut o medie destul de slaba; deh, preferasem sa ma concentrez pe celalalt obiectiv, ca la fotbal. De ce am spus ca a fost cel mai productiv an: din banii castigati mi-am luat un tetris nou-nout, ultimul model de se misca de la jumate, avea vreo 1999 de jocuri, era belea mare,ce mai!
A urmat apoi logic liceul unde m-am simtit ca pasarea Phoenix inainte de catastrofa, adica m-am prefacut in propria-mi cenusa. Clasa a 9-a a fost un esec total , la finalul caruia s-a intamplat incredibilul: ramasesem corigent la mate.
Pana la acea sentinta insa, aveam sa descopar un nou dusman: fizica. Oricat de simpla parea pentru bezmetica aia de preda la nush ce facultate si in timpul liber la noi, pentru mine parea un haos de vectori, linii, formule si scripeti. Cu cat explica mai mult, cu atat simteam ca eu raman pierdut undeva pe traseu.Nu-mi dau seama prin ce eforturi extraomenesti am reusit sa scot media 5 in primmul semestru. Asadar situatie tragica si nu neaparat, inca un 5 nu parea un lucru atat de imposibil, si nici n-a fost, doar ca 5-ul asta, despartit in silabe suna cam asa: 4 si 1.Cu asa note, si deja bagat cu tot cu cizme la matematica, se anunta un retur de semestru 2 de foc. In zilele urmatoare insa, s-a intamplat un lucru ciudat, ca si cum o mana dumnezeiasca o trimisese pe bezmetica pe undeva prin tarile calde, iar in locul ei a venit o alta profa; prima data n-am crezut ca e profesoara de fizica, pentru ca spre deosebire de cealalta, asta scotea din gura niste sunete articulate care aduceau decent a cuvinte. Urechile mele chiar percepeau pe ici pe colo franturi de informatii. Intelegeam si eu ce e cu grozaviile astea. Am reusit asadar sa dreg situatia si am trantit-o iar de un 5.La mate insa…
Modul in care am ramas corigent la mate a fost absolut adorabil: primul semestru am avut 4 si in al doilea aveam niste note de cacat,teza la fel, ca doar un 9 in ultima lucrare putea sa ma scape de cea mai nasoala vacanta de vara din viata mea. Ca orice elev normal, mi se parea un lucru firesc sa ingras porcul in Ajun doar ca pana atunci nu reusisem o asa performanta la scorpia aia.
Si am primit subiectele;si eu, care ma pregatisem spiritual pentru lucrarea asta, ba chiar si invatasem, incepusem sa intrevad o raza de speranta. Brusc toate cacaturile pe care le scria Scorpia pe tabla prindeau sens. Matematica din clasa a 9-a a fost si inca mai este si-n ziua de azi, bineinteles alaturi de moartea lui Tupac, cel mai mare mister din toate timpurile. Dar atunci, in clipele alea tot universul, Dumnezeu Tatal si Mos Craciun la un loc pareau sa-mi fi facut cu ochiul: din cele vreo 300 de pagini cate avea manualul eu invatasem exact alea 4-5 de care aveam nevoie. Am inceput sa insirui cu repeziciune logaritmi, paranteze de tot felul, parca mai erau niste chestii ca niste S-uri mai mari, cifre,numere si intr-un final am ajuns la 1*1/1 .Atat de bucuros eram ca am terminat cu bine incat am scris repede 1*1=2 si am dus lucrarea, in mintea mea multumind pe rand suporterilor mei amintiti mai sus. Scorpia, care avea practicul obicei de a verifica numai rezultatul final a conchis repede, atunci pe loc: cum subiectul respectiv era de 4 puncte, si cum rezultatul meu era departe de a fi cel corect, 6 cu la revedere; la revedere la toamna.

De la capat

Cei mai de treaba oameni din lume sunt cei de la wordpress.As vrea sa cunosc macar unul dintre ei, sa-i trimit sms cu “la multi ani”. Macar atat sa fac si eu daca tot nu mi-a inchis contul dupa un an(!!!) de izbeliste.

Acum ca tot pot sa intru pe el, probabil o sa incep sa mai si scriu,macar de plictiseala. Dar o sa schimb peisajul;gata cu Bucurestiul ala frumos,o sa incerc sa scriu ce se intampla pe aici prin Italia:cum sunt italienii, dar mai ales cum sunt romanii italienizati. Totusi o sa incep de maine, avand in vedere ora si lipsa acuta de inspiratie si chef.

Am reusit sa citesc astazi un blog intreg(aproape intreg), blogul Ralucai;mi s-a parut spumos si prin graiul ei moldovenesc (chiar si in varianta tastata) mi-a adus aminte de vacantele la bunici din copilarie, cand banalul pepene din Bucuresti devenea brusc un harbuz de toata frumusetea si scrobul facut de bunica ii dadea clar ceatza omletei facute de mama. Mi-au placut povestile ei si ,s-ar putea sa fie din cauza paharelor de vin baute anterior, dar as putea sa jur ca am vazut si eu prin ochii ei si Amsterdamul si Harleemul si toate minunatiile de pe acolo. Daca pana acum Amsterdamul era in top 3 orase de vizitat, de azi a urcat in top2,Londra mai avand de asteptat…

A venit Craciunul

Frig, frig rau a fost toata ziua. Ajung in sfarsit acasa degerat si negru pe maini de la masina. Multumit ca e in sfarsit cald, opresc muzica. Nu se poate, nu iar Salam. Aud injuraturi, dar pun un Sisu si Puya sa intru in atmosfera. In bucatarie, lume multa. O tatoasa in maiou incepe sa se hlizeasca la mine, nu-mi dau seama exact ce-mi spune, dar am impresia ca e la mine in casa de vreo doua zile. Ce sa-i fac? Vad si cateva fetze noi, nu-mi dau seama exact cum au ajuns aici. Dau noroc cu ei in timp ce gandul meu e unul singur :” Voi de unde pula mea ati mai aparut?” Ma duc sa deschid geamul sa mai iasa fumul. Ma gandesc ca azi am vorbit cu mama din Italia. Era racita. In rest frig si la ei, a venit craciunul si-n Manerbio. Coco sta smechereste cu tigara in  gura, cu Deea in brate si scrumeaza intr-o cana. Cana pe care am primit-o de ziua mea. Il iert, ca au venit sarbatorile, trebuie sa fim mai buni unii cu altii. N-o sa uit niciodata cum era sa ajunga la inchisoare, cum a fugit de-acasa si statea pe la mine si pe la Piticu. Dar azi uite-l: e vesel, face misto-uri si zici ca e alt om.

Sunt multi si ma asez si eu la masa, imi pun un pahar de Busuioaca (ahhh toata ziua am aseptat clipa asta) si incep sa vorbesc cu Gabi. Frati-su e bine, in Spania, n-a venit incoace de Craciun ca n-are mult liber.

Grasu ma dispera cu impresiile lui de vedeta. Ba! Pantofii aia de manelist te tradeaza ca esti prost! Ai noroc ca are tactu bani, de ti-a luat masina sa te dai smecher, ca altfel…

Continuam, cu mult vin, mult fum, multe rasete, manele si GrasuXXL la gramada. E Craciun, ce dracu!

Draga Mosule

In primul rand, vreau sa zic ca nu sunt de acord cu expresia asta,Mos Craciun. Mos, baba, astea sunt adresari lipsite de respect. Asadar,

Domnule Craciun,

Stiu ca se apropie sfintele sarbatori, trebuie sa fim cu toti mai buni, mai apropiati de cei din jurul nostru, asa ca ceea ce imi doresc, nu e pentru mine. S-au dus vremurile cand eram egoist, ma gandeam doar la mine si nu eram patruns de spiritul Craciunului. In acest an as vrea sa impartasesc cu ceilalti aceasta sarbatoare minunata.

Asadar, as vrea sa ii daruiesti sefului meu o pula infipta in varful bradului. De ce ma pun ei sa recuperez ziua libera pe care mi-o dau de Craciun?Craciunul nu mi l-au dat ei, mi l-a dat Dumnezeu! E adevarat ca rimeaza, dar atunci nu s-a nascut Mediplus, s-a nascut Iisus.

Sper sa nu ocolesti scrisoarea mea.

Nu stii tu…

“Mai nou e la moda.Te uiti dubios la mine daca iti spun ca sunt microbist. Suntem la fel doar ca ,atunci cand eram copii, eroii nostri nu purtau masti,pelerine, si nici nu aveau puteri supranaturale.Eroii nostri ridicau tribunele in picioare.Mai si pierdeau, e adevarat, dar asta ii facea si mai frumosi.
De ce sunt suporter? Uite, vezi culorile astea doua pe care le port pe mine? Sunt cele mai frumoase culori din lume, iar daca mi-ar sta in putere as vopsi  si cerul cu ele. Nu poti sa ma intelegi, cum nici eu nu inteleg de ce preferi sa-ti calculezi toti pasii in viata, sa fi “mereu in grafic”, fara sa stii ca si in viata balonul e rotund. Tu numeri zilele pana la salariu, eu ard de nerabdare pana la urmatorul meci.M-am saturat sa-mi spui sa-mi ocup timpul cu alte lucruri serioase. Ca si cand n-as fi suficient de serios in restul zilelor mele. Lasa-ma doua ore sa fiu liber. Tu nu simti parfumul gazonului, parfumul fericirii. Nu-ti place jocul asta copilaresc, goana dupa balon, goana dupa spectacol. Tu nu auzi bucuria noastra, nu auzi miile de inimi cum bat in acelasi timp, pe ritmul dat de tobele peluzei.
Nu vezi ca acolo,pe teren, nu sunt niste jucatori, ci sunt sperantele si visele noastre. Si mai e ceva, e un sentiment pe care il simti doar cand esti pe stadion, intre ai tai.Caci acolo, din fericire si suferinta totodata, acolo jos, se nasc eroii.
Dar nu stii tu…”

De ce am pus textul asta? Pentru ca am vazut ca asa e frumos, sa-ti pui pe blog textele care iti sunt publicate, sau cu care participi la vreun concurs. L-am trimis si io la gazeta.N-am castigat nimic,nici nu ma asteptam, ca am aflat de concurs in ultima zi.

Totusi, oamenii…

Politia animalelor.Ce-i cu treaba asta? In afara de scoaterea ProTv-ului in evidenta, oare de ce avem neaparat nevoie de asa ceva?
Chiar am rezolvat toate probleme cu care ne confruntam, asa incat sa ne gandim sa le facem viata mai frumoasa animalelor din jurul nostru? Am impresia ca am luat-o razna cu totii, ca altfel de ce as lasa la o parte probleme mele de zi cu zi, salariile, taxele, coruptia(cica suntem cea mai corupta tara din UE), sa ma revolt impotriva lu’ nea Gheorghe, care si-a batut calul cu biciul? Ne-o placea sa credem despre noi ca suntem destepti, insa din cate vad continuam sa copiem tot ce vedem la americani. Americanii insa pana sa ajunga la politia animalelor, au pus la punct politia cealalta, aia care se ocupa cu oamenii.De ce ne-ar trebui legi pentru animale, cand nu se respecta cele pentru noi?In tara asta in care sunt incalcate in mod repetat drepturile omului, chiar e nevoie sa ne ocupam in mod special de necuvantatoare? Nu m-ar mira sa vedem cazuri in care barbatul, beat fiind, isi bate nevasta si cainele, si ajunge la puscarie, dar nu fiindca si-a bagat nevasta in spital, ci pe Grivei.
Oricum,sunt unii care uita ca totusi viata unui om ar trebui sa fie pe primul loc, facand afirmatii gen “Doamne, ce nenorocit, pe ala de si-a omorat calul l-as spanzura, sa-l chinui, sa vada si el cum e, sau l-as baga la puscarie toata viata”, in timp ce daca respectivul ar fi omorat un om ar fi zis” S-au imbatat,da-i dreacu, asa le trebuie”
Intr-adevar, se pare ca am devenit indiferenti la toate crimele, violurile si jafurile de la ora 5, asa incat ne canalizam toate atentia asupra altor lucruri, la fel de spectaculoase. De ce nu s-a facut in toti anii astia atat tam-tam pentru ca politia sa faca ceva cu toate infractiunile prezentate la stiri? Si de ce , dupa ce am vazut niste animale batute ne trebuie politia animalelor? Nu ne mai impresioneaza cand vedem oameni murind de foame, de saracie.Nu ne mai impresioneaza cand vedem semeni de-ai nostri ucisi intr-un razboi din care nimeni nu poate iesi invingator.Nu ne impresioneaza sa vedem tineri murind dintr-o prostie,  si oameni murind din prostia altora.Oamenii mor zilnic de boli, accidente, iar pe noi ne impresioneaza un animal.Se pare ca aici a ajuns viata unui om, sa fie eclipsata de cea a calului lu’ nea Gheorghe. Exact ca-n bancul ala cu Bush si Blair, cand stau cei doi la un bar, si Bush zice “bai Tony, maine trimit toate trupele mele si omor 1 milion de irakieni si o blonda”, la care cineva care il auzise il intreaba ” Domnule Bush, dar de ce omorati o blonda?”. Bush se intoarce catre Blair, si zambind ii zice ” Vezi ma ca nimanui nu-i pasa de un milion de irakieni?”

Ma intreb…

Oare ce iarba ar trebui sa fumezi sa iti treaca prin cap asa ceva?

Sursa? Antena 3, specialistii in stiri…

Culmea nesimtirii

Nu,nu e aia cu ” sa te caci la usa omului si sa-i ceri hartie igienica”. Asta e deja invechita. Culmea nesimtirii e sa iti iei minge originala Adidas si sa incepi sa o bati in tramvai, sa vada toata lumea ce adevarat esti. Din cand in cand sa mai rasfoiesti si carticica, sa convingi toti calatorii ca e luata direct din mall. Si in timp ce bati tu mingea cu prietenii tai in 41, sa dai cu ea peste sacosele unui nene venit de la piata. Dupa ce i-ai rasturnat rosiile si ceapa pe jos, ce-ti mai ramane de facut? Sa-ti ceri cumva scuze?Nu. Sa-i zici :”Aveti grija, ca e originala!”

Cortina,va rog!

Numarul de Orange

Incepusem sa primesc bipuri. Toate insa numai la ore incomode, gen 4-6 dimineata si 12-2 noaptea.Toate de pe un numar de Orange, deci cineva ma cauta in disperare exact la orele alea.N-aveam credit in perioada aia , deci nu puteam sa sun inapoi. Pana intr-o zi cand primesc urmatorul mesaj : ” Iubire nu esti curios sa afli cine t tot streseaza cu beepuri la ore asa d matinale?M-ai uitat asa d repede? Pup gurita aia dulce dragutul meu.Sms dak nu t fac5c”
Cand am inceput sa citesc mesajul, m-a luat cu variatii de temperatura.cand am ajuns insa la partea cu “dragutul meu”,m-am prins ca e vrajeala. Am facut apoi un scurt sondaj printre vecine, si intr-adevar am aflat ca nici o fata de pe lumea asta nu-i spune prietenului “dragutul meu”.
Logic urmatoarea miscare a fost sa dau ultimii bani pe o cartela sa aflu cine se tine de glume. Sun si raspunde…de fapt raspund.Ca era telefonul dat pe speaker si se auzea o hlizeala,ceva p-acolo.Si pe fundal manele cat sa acopere toate vocile. Alo,alo, aia radeau acolo fara sa ma bage in seama, bag si scot de vreo 2 ori, fac o scurta atentionare referitoare la instigarea la subcultura pe care o produc manelele (ceva gen “macar da in pula mea manelele alea infecte mai incet, taran prost ce esti”) si inchid. Fierbeam.Habar n-aveam al cui e numarul, lista de suspecti ii cuprindea pe absolut tot pe care ii cunosteam, plus altii care ar fi putut sa-mi ia nr de telefon de pe net. Bipurile au continuat inca 2-3 zile, timp in care eu cloceam un plan malefic de aflare a faptasului.
Pana intr-o zi. Eram de noapte la munca, si brusc mi-a venit IDEEA. Atat de geniala si de malefica,incat de-abia am asteptat sa ies de la munca sa-mi pun planul in aplicare. Abia atunci m-am prins si eu (dupa o saptamana) ca daca el imi da bipuri, pot sa-i dau si eu lui inapoi. Dar planul meu nu se rezuma numai la atat:trebuia sa fac ceva fara sa afle nici un prieten de-al meu,asa ca am intrat pe un forum, le-am explicat baietilor de-acolo ce am pe suflet, si i-am rugat sa ma ajute si pe mine.Le-am dat numarul de telefon al respectivului si le-am zis ca pot sa dea  cat mai multe bipuri fara nici o strangere de inima, atat timp cat sunt dupa ora 11 si pana in 6 dimineata. N-au fost chiar asa multi voluntari,insa dupa cate am estimat eu, a primit vreo 150 de bipuri in fiecare seara, timp de 3 seri. De ce timp de 3 seri? Pentru ca vineri seara cand am vrut sa-mi “incep programul”, surpriza: isi inchisese telefonul. Nu l-a mai deschis nici in ziua de azi.

www.fututzimp3ulmatii.ro

Cand te-am cumparat, am avut impresia ca mi-am luat un mp3-player. Evident,m-am inselat.Tu nu esti un mp3-player, esti un monstru devorator de baterii si casti.Ce le faci,nenorocitule? Cum reusesti sa strici o pereche de casti o data la 2-3 zile? Le mananci pe dinauntru?
Si de ce ma-ta imi arati ca am 2 linii la baterie si dupa aia te inchizi?Ma mai iei si cu ironii d-alea ieftine, imi mai spui si “ByeBye”.
Trebuia sa-mi dau seama de ce esti in stare inca de cand am vazut manualul tau scris exclusiv in limba romana, dar, stii si tu, a fost dragoste la prima vedere. Culoarea ta visinie cu dungulitele alea albe si faptul ca erai mai destept decat altele la acelasi pret m-au orbit.Dragostea orbeste.
Asa ca, de dragul vremurilor trecute iti zic: ai grija ce faci, ca data viitoare cand o sa trebuiasca sa schimb ceva, o sa te schimb chiar pe tine. O sa ajungi in Sertarul Negru.Stii foarte bine cine sta acolo: tetrisul, walkmanul, joculetul ala cu bule de aer si cercuri si dischetele alea galbene cu 1999 de jocuri …depinde doar de tine!